Capacity development for underrepresented communities/Research/rup


Faza ti cercetari avea ti scupo s-adarã analizã a situatsiiljei actualã tu cari s-aflã ma njitsli comunitãts etnitsi shi eara realizatã tu chirolu di 1 di ciarshar pãnã 31 di augustu, anlu 2020. Atsea fazã s-realizã cu dau hãlãts ti cercetari:

  • anchetã cari eara rãspãnditã pi la membrilji a comunitatiljei; shi
  • interviu cu persoani expertsã di atsea comunitati.

Limba armãneascã

edit
  Antribãri ti anchetã
Informatsii demografitsi

P1. Ghinsu: (aleadzi unã)

  • Mascur
  • Feaminã

P2. Ilichii: (aleadzi unã)

  • sum 18
  • 18–30
  • 30–40
  • 40–50
  • 50–60
  • pisti 60

P3. Loc di bãnari: (shcurtã apandãsi)

  • ______________________

P4. Gradus di educatsii: (aleadzi unã)

  • Prot gradus: Sculii shi educatsii primarã
  • Gradus II: sculii ti expertsã/educatsii ti profesii
  • Gradus III: Sculii di mesi ti expertsã tu chiro di trei anj
  • Gradus IV: Sculii di mesi tu chiro di patru anj
  • Gradus V: Educatsii ti spetsializatsii
  • Gradus VI: Studii academitsi univerzitari, studii univerzitari ti expertsã icã studii academitsi ti spetsializatsii
  • Gradus VII: Master studii academitsi, master studii ti expertsã icã studii academitsi ti spestializantsã
  • Gradus VIII: Studii ti doctorat

P5. Desi lucrats iuva? (aleadzi unã)

  • Da
  • Nu

P6. Cum yinits pãnã di internet? (pots saledz ma multi)

  • di telefonea mobilã
  • di tablet
  • di compiuter mobil
  • di compiuter personal
  • di altu aparat
Antribãri ti limba

P7. Cãt ghini u zburãts limba armãneascã? (aleadzi unã)

  • nu u zburãscu
  • u zburãscu pi nivel primar (fundamental)
  • u zburãscu pi nivel di mesi
  • u zburãscu pi nivel niintat (progresiv)
  • u zburãscu ca limbã di dadã

P8. Cãt ghini shtits s-angrãpsits pi limba armãneascã? (aleadzi unã)

  • nu shtiu s-angrãpsescu
  • shtiu s-angrãpsescu pi nivel primar (fundamental)
  • shtiu s-angrãpsescu pi nivel di mesi
  • shtiu s-angrãpsescu pi nivel niintat (progresiv)
  • shtiu s-u angrãpsescu ca limbã di dadã

P9. Iu u avets anvitsatã limba armãneascã? (aleadzi unã)

  • tu familia
  • di sotslji
  • la sculii/facultati
  • la cursuri ti limba armãneascã
  • ______________________________

P10. Bãgats semnu ti atsea cãt hits sinfunj cu aesti spuneri ãn ligãturã cu limba armãneascã tu Machidunii. (aleadzi unã tu mreja)

Spuneari Di dip nu escu sinfun Nu escu sinfun Escu sinfun Complet escu sinfun Nu shtiu
Limba armãneascã tu formã di zburari easti tu piriclju s-chearã.
Limba armãneascã tu formã di angrãpseari easti tu piriclju s-chearã.
Limba armãneascã easti multu prezentã tu mediumili machiduneshtsã.
Lishor poati s-yinj pãnã di materiali pi limba armãneascã tu tipusitã formã.
Lishor poati s-yinã pãnã di materiali tu formã dighitalã.
Antribãri ligati cu Vichipedia

P11. Cum u ufilisits Vichipedia? (pots s-aledz ma multi)

  • ca dghivãsitor
  • ca redactor

P12. Cãti ori u ufilisits Vichipedia? (aleadzi unã)

  • ma multi ori ãn dzuã
  • unã oarã ãn dzuã
  • unã oarã tu stãmãnã
  • unã oarã tu mes
  • ma niheam di unã oarã tu mes

P13. Cari editsii lingvisticã u ufilisits pi Vichipedia? (pots s-aledz ma multi)

  • pi limba armãneascã
  • pi limba machiduneascã
  • pi limba arbinisheascã
  • pi limba ãnturtseascã
  • pi limba sãrbeascã
  • pi limba a Boshnjatslor
  • pi limba a Romilor
  • pi limba anglicheascã
  • altã editsii lingvisticã

P14. Desi avets acaunt pi Vichipedia? (aleadzi unã)

  • Da
  • Nu

P15. Desi avets avdzãtã ti alti vichimedii proecti shi ti cari? (pots s-aledz ma multi)

  • Riznitsã (Wikimedia Commons)
  • Vichiinformatsii (Wikidata)
  • Vichidictsionar (Wiktionary)
  • Vichiresursu (Wikisource)
  • Vichitsitat (Wikiquote)
  • Vichinautãts (Wikinews)
  • Vichiuniverzitati (Wikiversity)
  • Vichiconducator (Wikivoyage)
  • Vichiturlii (Wikispecies)
  • Nitsi un di aesti

P16. Bãgats semnu ti atsea cãt hits sinfunj cu aesti spuneri ãn ligãturã cu prezentsa a culturãljei armãneascã pi Vichipedia. (aleadzi unã tu mreja)

Spuneari Di dip nu escu sinfun Nu escu sinfun Escu sinfun Complet escu sinfun Nu shtiu
Temili ti cultura armãneascã suntu multu prezenti pi Vichipedia.
Vichipedia ari multi statii ti cãnãscuts Armãnj.
Statiili pi temi ti cultura armãneascã shi cãnãscutslji Armãnj pi Vichipedia suntu multu mãri.
Contsãnirea tu statiili pi temi ti cultura armãneascã shi cãnãscutslji Armãnj pi Vichipedia suntu corecti (exacti).
  Rezultati di ancheta
Demografii
  • Nai ma mari parti di anchetatslji s-duc la lucru (81,3%) shi au analtã educatsii (79,9%).
  • Aproapea unã giumitati di anchetatslji suntu ma tiniri di 40 di anj (50,7%), a grupa pi ilichii di 18–30 di anj easti nai ma mari (29,9%).
  • Ma multsã di giumitati bãneadzã Scopia (53,0%), unã njicã parti bãneadzã Bituli (18,7%), a alantsã spusirã ca bãneadzã tu altsã 6 cãsãbadz tu Machidunii icã vãrã loc tu xeani.
  • Mari multsimi di anchetatslji ufilisescu internet pi telefonea mobilã (88,1%), ma unã mari parti ufilisescu compiuter personal icã laptop (по 41,8%).
Limbã
  • Naima marea parti di anchetatslji actsentarã ca au cunushteari di limba armãneascã (88,1%), ma mash aproapea 33% u zburãscu ca limbã di dadã. Ma iara, ãn ligãturã cu angrãpsearea a limbãljei, numirli s-njicureadzã, tsicara ca mltsimea shtii s-angrãpseascã armãneashti (73,1%), ma mash unã sixtinã dzãsirã ca shtiu s-angrãpseascã pi armãneashti ca limbã di dadã. S-ducheashti njicã tendentsii ca ma tricutili gheneratsii cari u zburãscu limba au ma mari cunushteari shi u zburãscu limba (ρ=0.22), a idghea shtiu shi s-angrãpseascã pi limba armãneascã (ρ=0.14). Multsimea dominantã di anchetatslji anvitsarã armãneashti tu familia (93,3%).
  • Mari multsimi di anchetatslji minduescu ca limba armãneascã easti tu piriclju di chireari tu formã di zburari (84,3%) shi tu formã di angrãpseari (85,8%). Idghea ashitsi, nai ma mari parti di oaminjlji minduescu ca limba nu easti prezentã ahãt cãt lipseashti s-hibã prezentã tu mediumili machiduneshtsã (88,8%), cum shi ca noari tipusiti materiali ahãt cãt lipseashti (87,3%) shi materiali dighitali pi limba armãneascã (83,6%). Ma tinirili gheneratsii suntu cu ma mari pesimizmu ãn ligãturã cu statuslu a limbãljei tu sotsietatea machiduneascã.
Vichipedii
  • Tuts anchetats cari u zburãscu limba u dghivãsescu Vichipedia, ma multsã ptsãnj di elji u redacteadzã (3,0%). Pi bazã di aestã, mash 6,7% au a lor acaunt. Aproapea 33% u ufilisescu Vichipedia pi bazã di stãmãnã, 33% u ufilisescu ma multi ori, a tsiva ma multu di 33% u ufilisescu ma niheam.
  • Vichipedia pi limba anglicheascã (75,4%) shi Vichipedia pi limba machiduneascã (65,7%) suntu nai ma populari editsii. A 14,9% di anchetatslji u ufilisescu Vichipedia pi limba armãneascã.
  • Tsiva pisti dau triitãri au avdzãtã ti alanti proecti ti vichimedii, a Vichidictsionar (34,3%), Vichiinformatsii (26,9%) shi Riznitsã (19,4%) suntu nai ma cãnãscuti.
  • Nai ma mari parti di anchetatslji minduescu ca pi Vichipedia noari multi temi ti cultura armãneascã (77,6%) shi statii ti cãnãscuts Armãnj (72,4%), cum shi ca statiili nu suntu multu mãri (78,4%). Minduerli suntu ma multu ampãrtsãti ãn ligãturã cu atsea cãt suntu corecti (exacti) statiiili pi tema ti cultura armãneascã shi cãnãscuts Armãnj, ashi ca 42,5% nu suntu hãristusits, a 22,4% spusirã ca suntu hãristusits.
  Antribãri ti interviulu

P1. Cãt easti mari comunitatea a ufilisatorlji a limbãljei armãneascã tu Machidunii shi catsi easti a ljei rãspãndeari gheograficã?

P2. Desi easti standardizatã limba armãneascã? Cari dialecti a limbãljei armãneascã s-zburãscu tu Machidunii, cãts oaminj lu zburãscu cafi un dialectu shi cãt s-ufilisescu dialectili?

P3. Desi poati s-aflã tipusiti materiali pi limba armãneascã? Cãti di eali poati s-aflã tu formã dighitalã?

P4. Desi poati s-aflã tipusiti materiali ti cultura armãneascã pi alti limbi? Cãti di eali poati s-aflã tu formã dighitalã?

P5. Cari suntu nai ma mãrli provocãri a comunitatiljei atselor cari u ufilisescu limba armãneascã tu Machidunii?

P6. Cari suntu nai ma mãrli lipsituri a comunitatiljei atselor cari u ufilisescu limba armãneascã tu Machidunii?

P7. Cari turlii di evenmenti s-spusirã ca nai ma eficasi metodi ti anvitsari di parti atselor cari u ufilisescu limba armãneascã?

  Rezultati di interviulu
  • Informatsiili ofitsiali spun ca numirlu atselor cari zburãscu armãneashti tu Machidunii easti 1.700 di persoani, ma aestu numir s-pari ca nu easti real, di ispeti ca pisti 10.000 di persoani suntu reghistrati cum zburãscu armãneashti.
  • Tu Machidunii ari ma multi dialecti a limbãljei armãneascã cu njicã diferentsã anamisa di eali. Diferentsa shtiintsificã easti analizatã di parti a lingvistului machidunescu Marian Marcovich, cari ari adratã analizã cu comparari a scriariljei shi pronuntsarea a frazilor pi tuti aesti dialecti.
  • Njic easti numirlu a tipusitilor materiali, ma s-ducheashti crishteari tu chirolu dit soni. Noari librarii iu s-vindu tipusiti materiali pi limba armãneascã shi a lor rãspãndeari gheneral s-fatsi pit contacti personali.
  • Populu armãnescu shi cultura suntu ghini analizti tu cãrtsã pi alti limbi, nai ma multu pi anglicheashti shi machiduneashti.
  • Organizatsiili armãneshtsã niguvernamentali nu organizeadzã multi evenmenti. Gheneral, ari patru evenmenti printsipali cafi an: Academii ofitsialã ti ãnsimnari a dzuãljei Natsionalã a Armãnjlor, dau festivali folcloritsi shi dzuã ti ãnsimnari a culturãljei armãneascã. Idghea ashitsi, s-organizeadzã shi alti evenmenti tu formã di conferentsii, simpozium icã evenmentu ti promovari a vãrnui carti. Ma ninti eara organizati shi cursuri ti anvitsari a limbãljei armãneascã.
Provocãri
  • Tsãneari tu banã a limbãljei. Tinirili gheneratsii ma niheam u ufilisescu limba armãneascã shi ari multu niheam familii tu cari fumeljli di doi pãrintsã Armãnj u zburãscu limba. Ma di altã parti, creashti numirlu a tinirlor Armãnj cari cu pirifanilji zburãscu ti a lor originã shi au vreari s-u anveatsã limba, a vãrã individui singuri sh-aflã cãrtsã ti anvitsari a limbãljei armãneascã.
Lipsituri
  • Posibilitãts ti anvitsari a limbãljei. Guvernul lipseashti cu finansii s-lji agiutã organizatsiili niguvernamentali ta-s organizeadzã cursuri pi limba armãneascã. Ma anclo, di mari hãiri va s-hibã s-fundeadzã Catedrã ti limba armãneascã tu institutsiili ti analtã educatsii la cari va s-lucreadzã lingvishtsã cari va s-tsãnã ciasuri ti dascalji tu sculiili primari shi sculiili di mesi ta-s tsãnã ciasuri pi armãneashti ti a lor sculari.